Pentru cel de-al doilea interviu al seriei dedicate cercetătorilor români cu performanțe importante, am ales o schemă de finanțare diferită și anume Horizon Driving Urban Transition. Chiar dacă despre proiectul GREEN INC am mai vorbit aici pe site, avem acum un interviu mai amplu cu unul din cercetătorii implicați în proiect, Prof. dr. Mihai Niță (Universitatea din București).  Chiar dacă întrebările rămân similare cu cele din interviul anterior, am încercat și să evidențiem particularitățile schemei de finanțare, în speranța că acesta poate deveni inspirație pentru cei interesați.

Titlul proiectului: GRowing Effective & Equitable Nature-based Solutions through INClusive Climate Actions. COFUND-DUT-GREEN-INC-2

Q1. Care a fost scopul principal al proiectului, ce problematică v-ați propus să adresați prin implementarea acestuia? Proiectul GREEN-INC este un proiect european de cercetare de tip COFUND-DUT (Driving Urban Transitions), și care în cazul nostru reunește 6 universități și 5 orașe partenere prin diferiți actori locali, având ca scop principal evidențierea modului în care soluțiile bazate pe natură (NbS) pot fi dezvoltate într-o manieră mai eficientă și echitabilă, atât pentru comunități și ecosisteme, prin asocierea cu acțiunile climatice incluzive. Într-o explicație pe scurt, soluțiile bazate pe natură se referă la se referă la integrarea elementelor naturale în orașe (de exemplu acoperișuri sau pereți verzi, parcuri mici sau pavaje permeabile) pentru a răspunde provocărilor societale ale acestora, dintre care una din cele mai important vizează impactului schimbărilor climatice. Totuși, din aceste intenții bune, implementarea acestor soluții verzi pot conduce sau contribuii la inegalități urbane dacă beneficiile nu sunt distribuite echitabil sau dacă procesele de planificare nu sunt corecte și incluzive.  GREEN-INC își propune să identifice condițiile instituționale și principiile de design care asigură distribuirea echitabilă a beneficiilor și reducerea injustițiilor socio-spațiale în orașe europene, prin dezvoltarea de Acțiuni climatice incluzive. Proiectul desfășoară cercetări și experimente în cinci orașe europene — Amsterdam, Bruxelles, București, Torino și Skellefteå — prin intermediul unor Urban Living Labs, unde sunt testate și dezvoltate noi soluții incluzive.

Q2. Care au fost obiectivele majore ale proiectului și în ce măsură considerați că au fost atinse până la momentul de față? Vor fi ele îndeplinite odată cu finalizarea proiectului? Proiectul are patru obiective majore: (i) evaluarea eficienței acțiunilor climatice incluzive din perspectiva sustenabilității și circularității, (ii) evaluarea justiției socio-spațiale și a vulnerabilităților urbane, (iii) dezvoltarea unui cadru interdisciplinar de evaluare a acțiunilor climatice incluzive și a unei platforme de vizualizare a soluțiilor alese și (iv) testarea și validarea principiilor și soluțiilor alese în cinci Urban Living Labs. Chiar dacă proiectul este încă în desfășurare (2024–2026), mare are parte din obiectivele, să le spunem mai conceptuale sau teoretice, au fost deja realizate (cadre de evaluare, analize comparative și dezvoltarea platformelor digitale). Pentru acest ultim an, pe de o parte se testează soluțiile alese pentru fiecare Living Lab împreună cu actorii locali din cele cinci orașe, iar pe de altă parte cercetătorii implicați diseminează rezultatele și la nivelul publicațiilor științifice.

Q3. Care considerați că sunt cele mai importante rezultate științifice obținute în cadrul proiectului (dezvoltare infrastructură, rețea de experți, publicații, brevete, prototipuri etc.)? Proiectul GREEN-INC a generat o serie de rezultate științifice, metodologice și de diseminare care vizează înțelegerea și implementarea acțiunilor climatice incluzive pentru soluții bazate pe natură, și le-aș putea grupa în următoarele categorii principale:

• Rapoarte științifice și metodologice, de ex. Cadru interdisciplinar pentru soluții bazate pe natură incluzive (ce sintetizează rezultatele proiectului și identifică direcțiile de transformare către soluții bazate pe natură echitabile și incluzive), Cadru de evaluare adaptat de context local (dezvoltarea și validarea unui cadru de monitorizare și evaluare cu indicatori de performanță) sau Revizuire a literaturii privind soluțiile bazate pe natură incluzive din Europa (analiză sistematică a literaturii pentru a înțelege rolul acțiunilor climatice incluzive în eficiență și echitate);
• Analize empirice și evaluări, precum Atlasul acțiunilor climatice incluzive (sinteză a rezultatelor din cele 5 Urban Living Labs și a lecțiilor învățate din studii de caz urbane), Evaluarea Impactului acțiunilor climatice incluzive (evaluare validată a impactului în orașe precum Bruxelles, Skellefteå și Torino), sau Raport privind percepțiile actorilor locali (analiză bazată pe chestionare despre riscuri și acceptarea soluțiilor bazate pe natură în mai multe orașe europene);
• Policy și transfer de cunoștințe, de ex. prin Policy brief cu lecțiile principale ale proiectului (recomandări pentru implementarea NbS incluzive în politici urbane) sau Raport conceptuală și operațională a modului de transformare a NbS în acțiuni climatice incluzive.
• Articole academice despre evaluarea eficienței acțiunilor climatice incluzive și soluțiilor bazate pe natură.
• Activități de comunicare și popularizare (interviuri, prezentări, webinare).

Bineînțeles, la toate acestea se adaugă și conectarea cercetătorilor de la Universitatea din București, Centrul de Cercetare a Mediului CCMESI, atât la rețele internaționale constituite din oameni de știință cu preocupări similare, dar și la ultimele tendințe metodologice și conceptuale.

Q4. Care este impactul proiectului asupra resursei umane implicate în proiect? Proiectul dezvoltă competențe interdisciplinare și transdisciplinare prin colaborarea între cercetători, autorități locale, ONG-uri și comunități. Cercetătorii CCMESI, și în mod special cei aflați la început de carieră (doctoranzi și postdoctoranzi) își consolidează expertiza în planificare urbană sustenabilă, analiză socio-spațială, digital modelling și co-creare cu stakeholderi. De asemenea, aceștia au beneficiat pe lângă suportul salarial, care nu este deloc de neglijat în această perioadă cu multe provocări, și de participarea la stagii de documentare informare sau conferințe științifice, în care au putut interacționa cu alți cercetători cu preocupări similare.

Q5. Ce elemente de noutate aduce acest proiect față de nivelul de cunoaștere existent la nivel național sau internațional? Elementele de noutate sunt reprezentate de prima evaluare sistematică a acțiunilor climatice incluzive la nivel european; integrarea conceptelor de justiție și echitate în evaluarea soluțiilor bazate pe natură; utilizarea digital twins și platformelor interactive pentru co-design împreună cu actorii locali; abordare interdisciplinară care combină arhitectura, urbanismul, politicile publice, geografia și studiile urbane; dar și validare în living labs în contexte urbane diferite.

Q6. Ce impact a avut sau estimați că va avea proiectul asupra comunității științifice (colaborări, vizibilitate, direcții noi de cercetare)? Proiectul contribuie la dezvoltarea unor metodologii și cadre conceptuale noi pentru evaluarea soluțiilor bazate pe natură și acțiuni climatice incluzive,, deschizând direcții de cercetare privind justiția socio-spațială și planificarea urbană incluzivă. De asemenea, consolidează colaborările internaționale între universități și rețele urbane și crește vizibilitatea cercetării prin publicații și diseminare.

Q7. Care au fost principalele provocări/dificultăți resimțite în implementarea proiectului? Cred că ar fi trei astfel de provocări, prima fiind și cea mai importantă, legată de dificultățile în implicarea actorilor locali. În context DUT, co-crearea cu autorități locale, comunități, sector privat și ONG-uri este esențială, dar implicarea efectivă este adesea limitată de factori instituționali și sociali, precum priorități diferite, capacitate administrativă limitată, problem de reprezentativitate. Toate acestea pot conduce la limitarea relevanței rezultatelor. Norocul nostru a fost că în fiecare oraș am avut un partener local care a gestionat implicarea actorilor, de exemplu în București am colaborat excelent cu Asociația InformART care a gestionat implicarea diferiților actori. O a doua provocare a fost reprezentată de colectarea datelor locale necesare pentru digital-twin și platformele de vizualizare – de multe ori datele pot fi fragmentate între instituții, inconsistențele în metodologiile de colectare sau actualizarea rară pot afecta robustețea analizelor iar diferențele între orașe sau cartiere pot face dificilă comparabilitatea studiilor. O ultimă provocare este că proiectele DUT implică în mod inerent consorții cu expertiză diversă (urbanism, științe sociale, geografie, politici publice, știința datelor), ceea ce generează o serie de dificultăți structurale și epistemice, disciplinele operând cu paradigme și metodologii diferite. De aceea integrarea rezultatelor și coordonarea livrabilelor pot fi uneori provocatoare, dar asta doar adaugă la frumusețea proiectului, pentru că scoate cercetătorul din zona de confort și îl împinge în alte colective, decât cele în care era el obișnuit “să învârtă dovleacul”, cum ne spunea D-na Prof. emerit Maria Pătroescu când ne încuraja să căutăm inter- și trans-disciplinaritatea printre cercetările CCMESI.

Q8. Știu că mai sunteți implicat într-un alt proiect DUT. Ce are specific această schemă de finanțare? Ce recomandări ați face unor cercetători care vor să aplice la DUT? Proiectul UNSEAL își propune să îmbunătățească înțelegerea proceselor de desigilare a solului în mediul urban și să identifice oportunități pentru transformarea suprafețelor impermeabile (clădiri, asfalt etc.) în spații verzi care susțin biodiversitatea și soluțiile bazate pe natură. Proiectul este finanțat prin DUT Call 2024 (UEFISCDI, co-finanțat de Comisia Europeană), se desfășoară în perioada 2026–2028 și implică un consorțiu internațional coordonat de Vrije Universiteit Amsterdam. Schema DUT (Driving Urban Transitions Partnership) are câteva particularități importante față de alte instrumente europene (ex. Horizon Europe clasic, Interreg), deoarece este construită explicit ca un program de parteneriat cofinanțat și orientat spre implementare urbană, nu doar cercetare fundamentală. DUT-urile pun accent pe soluții testate în contexte urbane reale ce contribuie la tranziții urbane concrete (decarbonizare, circularitate, orașe de 15 minute etc.), pe co-creare obligatorie cu actori locali, dar și cu o componentă importantă de replicabilitate. DUT funcționează ca un parteneriat în care finanțarea vine din agenții naționale, ceea ce implică reguli administrative și calendare diferite între parteneri. Nu știu dacă suntem în măsură să facem recomandări, dar ce am observat din experiența noastră atât de depunere a proiectele cât și de implementare ulterioară, este importanța construirii unui consorțiu competitiv pornind de la o provocare urbană clară și include competențele necesare pentru rezolvare. De asemenea, este important ca să existe implicare reală a actorilor locali, la nivel real – nu doar sub formă de consultare formală, de aceea trebuie acordată o atenție deosebită designului proceselor de co-creare și co-design. Pentru că regulile diferă între țări, este critic să verificați condițiile agențiilor naționale și cerințele specifice, aceasta fiind o sursă frecventă de probleme în proiectele DUT.

Q9. Ce urmează după finalizarea proiectului? Cum veți continua cercetarea sau valorificarea rezultatelor obținute? Ce oportunități de dezvoltare a proiectului preconizați? După finalizare, cercetarea va continua prin utilizarea toolbox-ului și a cadrelor de evaluare de către autorități (sperăm noi) și cercetători; extinderea și replicarea soluțiilor în alte orașe europene; noi colaborări și proiecte bazate pe rezultatele și metodologia dezvoltate; continuarea diseminării prin rețele internaționale și publicații științifice.

Mai multe informații despre proiect pot fi accesate pe site-ul oficial.

Prof. Dr. Mihai Răzvan Niță – scurtă prezentare

Are o activitate științifică consistentă, fiind autor și coautor al mai multor cărți și capitole în volume internaționale și al unui număr mare de articole publicate în reviste indexate ISI și baze de date internaționale, în domeniul planificării urbane, ecologiei urbane și politicilor de mediu. Este implicat activ în comunitatea academică internațională ca reviewer pentru reviste de prestigiu și membru în rețele științifice, societăți profesionale și acțiuni COST.

Pe plan instituțional, este membru al Senatului Universității din București și președinte al Consiliului Științific al Senatului, director al Departamentului de Geografie Regională și Mediu, membru CNATDCU și ARACIS.

Material realizat în cadrul proiectului PNRR I 10 SciResCareer – Centru regional de Orientare și Consiliere în Cariera de Cercetător – București-Ilfov – de la educație preuniversitară la cercetare avansată.