Despre beneficiile spațiilor verzi din mediul urban nu cred că e cazul să mai discutăm, mai ales în contextul urbanizării accelerate și a creșterii suprafețelor construite în urban și periurban, dar și al schimbărilor climatice cu consecințe de multe ori dramatice (fenomene meteorologice extreme, ce determină pagube economice și afectează starea de sănătate a populației). În ultima vreme, se discută tot mai des despre moduri în care suprafețe construite (incluzând aici clădiri, parcări, drumuri etc.) pot fi “înverzite”, reutilizarea lor pentru a spori suprafețele verzi din mediul urban.

Conceptul se numește repermeabilizarea solului (în engleză: soil unsealing – nu există un termen concret în limba română, veți mai întâlni desigilare, decopertare etc.), care să permită atât drenajul apei din precipitații, reducerea temperaturii în perioadele caniculare, dar și să funcționeze ca suport pentru dezvoltarea biodiversității. Repermeabilizarea presupune eliminarea unor suprafețe impermeabile (asfaltul, betonul sau anumite tipuri de pavaje) și înlocuirea acestora cu sol funcțional, vegetație sau alte tipuri de suprafețe permeabile, ce să permită îndeplinirea unora dintre funcțiile naturale (precum infiltrarea și stocarea apei, suport pentru biodiversitate, conectarea ecologică).

Interesul pentru repermeabilizare este susținut și de noile tendințe din politicile europene. De exemplu, Regulamentul UE privind restaurarea naturii introduce obiective explicite pentru orașe, printre care și evitarea pierderii nete de spații verzi urbane până în 2030  și creșterea acestora ulterior. De asemenea, Strategia UE pentru sol urmărește atingerea obiectivului de „zero ocupare netă a terenurilor” (no net land take) până în 2050. În acest context, repermeabilizarea devine un potențial instrument pentru restaurarea ecosistemelor și adaptarea orașelor la schimbările climatice.

O inițiativă europeană în această direcție este proiectul UNSEAL – UNderstanding and enabling the transition towards reverting soil SEALing for improving urban biodiversity and nature-based solutions (în lb. română: Înțelegerea și facilitarea tranziției către reversibilitatea impermeabilizării solului pentru biodiversitate urbană și soluții bazate pe natură). Scopul UNSEAL este de a aprofunda înțelegerea proceselor de permeabilizare a solului în zonele urbane și de a identifica oportunități pentru repermeabilizare și crearea de noi spații urbane pentru biodiversitate.

Cele cinci direcții de cercetare, adresate fiecare de un pachet de activități, includ:

• WP1. Căi către o dezvoltare urbană echilibrată, care analizează procesele și contextele în care aceste noi spații verzi au apărut în cele cinci studii de caz;
• WP2. Cartarea beneficiilor societale ale procesului de repermeabilizare, în special pentru biodiversitatea și ecosistemele urbane;
• WP3. Planificarea instrumentelor, modelelor și abordărilor pentru repermeabilizarea solului în orașe, utilizând atât literatura științifică existentă, dar și exemple de bună practică din studiile de caz;
• WP4. Co-creare și repermeabilizare, un pachet transdisciplinar ce va fi realizat cu participarea cetățenilor și factorilor de decizie și utilizând o serie de instrumente digitale;
• WP5. Scaling-up și scaling-out, care, pornind de la rezultatele proiectului UNSEAL, va încerca să ofere o serie de recomandări ce pot fi aplicate apoi la nivel european.

La acestea se adaugă un pachet de coordonare și management și unul ce vizează DUT knowledge hub – o platformă prin care proiecte similare să facă schimburi de bune practici și de rezultate relevante. UNSEAL pornește de la ideea că repermeabilizarea nu este doar o problemă tehnică. Pentru ca astfel de intervenții să devină parte a practicii curente de planificare urbană trebuie înțeles de ce apar, cine le inițiază, ce actori le susțin sau le blochează, ce beneficii produc și prin ce instrumente de planificare și politici publice pot fi susținute.

Proiectul este implementat de un consorțiu de 12 parteneri din cinci țări, coordonat de Vrije Universiteit Amsterdam și care include universități, institute de cercetare, autorități publice locale și centrale și organizații neguvernamentale. Vor fi cinci studii de caz la nivel local – Leiden (Țările de Jos), Chalandri (Grecia), București (România), Zurich (Elveția) și Gyor (Ungaria). Bucureștiul reprezintă un caz diferit, caracterizat printr-o presiune ridicată asupra terenurilor și printr-un context complex de planificare, în care proiectul va analiza în ce măsură repermeabilizarea poate fi integrată în practicile și instrumentele existente.

UNSEAL se desfășoară pe o perioadă de 36 de luni, între ianuarie 2026 și decembrie 2028, fiind finanțat în cadrul parteneriatului european Driving Urban Transitions (DUT), cu cofinanțare din partea Uniunii Europene. Partenerii români ai proiectului sunt Universitatea din București, prin Centrul de Cercetare a Mediului și Efectuare a Studiilor de Impact, și Asociația InformART. Pentru mai multe informații vă invităm să vizitați site-ul proiectului.