Știu că de obicei aici am prezentat proiecte, conferințe, burse etc., dar azi am avut chef să scriu ceva despre calitatea prezentărilor la conferințe, mai ales că am fost la vreo 5 evenimente în ultima vreme, toate science-related. Deși carierea mea a migrat în ultimii ani mai mult spre promovarea științei și comunicarea ei către publicul larg, încerc să rămân la curent cu ce se întâmplă în domeniul meu de cercetare. Astfel că mențin un minim nivel de implicare în activități de cercetare și particip, ori de câte ori am ocazia, la conferințe științifice, în special organizate în România. Și remarc că de foarte multe ori nu reușim să creștem calitatea evenimentelor organizate decât dacă ele se desfășoară sub umbrela unor organizații internaționale și ni se impun anumite standarde. De aceea, simt nevoia să scriu acest text în special pentru tinerii cercetători (studenți, masteranzi, doctoranzi), în speranța că ei, cândva, vor face lucrurile mai bine.
Mi se pare revoltător că cercetători (teoretic) cu experiență încă pun tot textul comunicării pe slide-uri, ceva pentru care studenții sunt penalizați în centrele universitare serioase. Iar apoi citesc, cuvânt cu cuvânt, textul de pe slide, eventual și într-o engleză defectuoasă, de îmi vine să le spun „lasă că citesc eu, că o fac mai fluent!”. Prezentarea de pe ecran e un sprijin pentru discursul tău, pe care să dezvolți ceea ce vrei să spui, cuvinte-cheie să nu uiți ceva, suport vizual pentru ca ascultătorul să înțeleagă mai bine mesajul transmis. Am văzut un membru al academiei cu textul în word pe ecran și el citind de pe foi. Aparent, unii nu au aflat că am trecut în secolul XXI.
Cum alegem conferințele plenare? E o întrebare la care nu reușesc să găsesc răspuns văzând ce aleg organizatorii români. Din punctul meu de vedere, un keynote trebuie să fie ceva inspirațional, ceva de referință pentru domeniul respectiv, de unde un cercetător tânăr să plece cu idei. Sigur, la nivelul conferinței respective, nu ne permitem să aducem laureați de Nobel (haha, unii ne permitem, dar asta e altă discuție!). Dar am senzația că organizatorii fac o listă cu cei cărora le sunt datori și așa alegem prezentările invitate.
Să prezinți lucrarea unui coleg deși habar nu ai ce scrie în ea e greșit, total greșit, iar dacă tu nu ești deloc pe lucrarea respectivă ar trebui să fie ilegal, că măcar imoral este cu siguranță. Nu îi faci nici un serviciu nici lui, nu aduci nici plus valoare conferinței.
Participarea la conferință nu înseamnă doar să prezinți lucrarea ta și atât. O conferință științifică e o oportunitate să afli ce fac și ceilalți din branșa ta, dacă nu pleci cu 2-3 idei noi de explorat, de încercat, înseamnă că ori ai dormit la conferință, ori conferința e proastă. Îmi amintesc de prima mea conferință internațională (abia terminasem facultatea), am descoperit domenii noi de cercetare, am vorbit cu oameni care făceau chestii ce păreau OZN-uri la momentul respectiv, aflam (în 2000!) de termeni ca bioremediere, fitoremediere, aflam că mediul privat investește în cercetare. Să ridice mâna cei care se duc doar în cele 20 de minute când prezintă ei sau, maxim, în secțiunea în care e lucrarea lor. E măcar lipsit de politețe față de ceilalți, dacă toți am face la fel, fiecare din noi ar prezenta la 20 de persoane maxim.
Foarte important, o conferință înseamnă interacțiune ce poate duce la posibile colaborări. Cel mai recent articol al meu este realizat împreună cu un coleg portughez cunoscut la o conferință, am găsit chestii similare, i-am trimis probe din România, el a realizat determinările și acum iată-ne cu un articol comun. Cu oameni cunoscuți la conferințe am aplicat la proiecte sau am contribuit la documente strategice pentru domeniul de activitate.
Nu ezitați să puneți întrebări, dacă domeniul vă interesează și prezentarea v-a plăcut, nu ezitați să dați feedback, dar faceți-o într-un mod civilizat, ca cel care prezintă să nu se simtă atacat sau chiar jignit.
Comunicarea rezultatelor cercetării în conferințe științifice e o parte importantă a carierei de cercetător, de aceea cred că este extrem de necesar să pregătim temeinic tânăra generație pentru ele (da, știu, cu toții mai adăugăm câte ceva la prezentare în ultima clipă, e un mix de perfecționism amestecat cu sindromul impostorului). E important să ne alegem corect conferințele (s-ar putea să înveți mai multe și să îți fie mult mai folositoare o conferință pe domeniul tău de interes decât una generalistă dacă ești doctorand, în timp ce un student sau tânăr absolvent, în căutare de domeniu de cercetare, s-ar putea să beneficieze mai mult de la o conferință cu prezentări din domenii diferite).
