Proclamația Pro Știință de la Timișoara

Disciplinele STEAM în România: nevoi, exemple de bună practică, recomandări. Timișoara, 10-13 aprilie 2023

Workshopul PromoȘtiință – de la citizen science la accesul liber în infrastructuri de cercetare europene a avut ca punct de plecare nevoia tot mai stringentă de atragere a tinerilor către studiul științelor exacte, a științelor naturii și, mai ales, către o abordare integrată a acestora (STEAM). Scopul principal al workshopului a fost crearea unui context și a unui cadru de dialog pentru o serie de actori relevanți care desfășoară activități în domeniul popularizării disciplinelor STEAM din România și identificarea de bune practici în domeniu, precum și a căilor de implicare a stakeholderilor în acest proces.

După două zile de prezentări și discuții, participanții reprezentând universități, institute de cercetare, societatea civilă și autorități publice din țară și din Diaspora, au identificat o serie de nevoi și exemple de bună practică și au formulat o serie de recomandări, reunite în ceea ce am numit Proclamația Pro Știință de la Timișoara. Ca o concluzie generală, este nevoie de implicarea și acțiunea concertată a tuturor părților implicate în ecosistem: instituții din sistemul educațional, autorități centrale și locale, mediul privat (ca beneficiar al resursei umane calificate), societate civilă (ca furnizor de educație non-formală), jurnaliști și comunicatori de știință (ca purtători de mesaj).

Nevoi

1. Resurse pentru comunicarea și popularizarea științei. Pe de-o parte, este nevoie de specialiști și profesioniști, fie că vorbim de jurnaliști preocupați de subiecte științifice (extrem de puțini la ora actuală), fie de oameni de știință cu aptitudini în comunicarea științei. Pe de altă parte, este nevoie de organizarea a tot mai multe evenimente dedicate popularizării științei, cercetării științifice și educaționale, precum și a rezultatelor obținute în activitatea de cercetare. Un proiect discutat a fost desemnarea anuală a câte unui oraș drept „Capitala Științei” (asemeni Capitalei Culturale Europene sau Capitalei Tineretului), precum și de finanțări specifice acestui proiect pentru promovarea disciplinelor STEAM.
2. Nevoia de abordare inter, multi și pluri-disciplinară. Deși Legea nr. 1/2011 prevedea acest mod de abordare, acest aspect a fost ignorat permanent în ultimii 12 ani. Astfel, legea prevedea evaluare transdisciplinară atât la finalul clasei a VIII-a (matematică și științe), în Evaluarea Națională, cât și în examenul de Bacalaureat de la finalul clasei a XII-a (particularizat în funcție de specializare). Evaluarea transdisciplinară nu se poate realiza decȃt dacă în cadrul procesului de învăţămȃnt se va introduce abordarea integrată a disciplinelor de studiu.
3. Nevoia de validare a informației științifice de către persoane competente. Este necesar ca jurnaliștii, atunci când propagă o informație științifică în spațiul public, să apeleze la persoane avizate, cu competențe în domeniul respectiv, pentru validare.
4. Nevoia de dialog a oamenilor de știință cu presa de specialitate. Pe baza numeroaselor experiențe negative, oamenii de știință sunt reticenți să discute cu presa, de multe ori în căutare de senzațional.  Cu toate acestea, este necesar ca oamenii de știință să devină purtătorii unor mesaje corecte, care să educe. Altfel, locul de la “masa presei” va fi ocupat de persoane fără competență în domeniu, dar cu interese diverse (promovare personală, propagarea de fake-news etc.)
5.  Nevoia unui catalog al comunicatorilor de știință. Ca o completare a nevoii de mai sus, este necesară identificarea jurnaliștilor care abordează subiecte legate de știință și a unor comunicatori de știință, pe care cercetătorii să îi poată aborda pentru diseminarea rezultatelor cercetărilor și, atunci când este posibil, implica în proiectele lor.

Exemple de bună practică

1. Mentorat. Studenți pregătiți în universități de prestigiu din Europa au venit și au pregătit copiii din orașe în cadrul unor festivaluri ale științei (de ex. Romanian Science Festival). Studenții din România pot participa în moduri similare, pot deveni mentori pentru elevi, trebuie doar creat mai des cadrul prin care să o facă și ghidați în acest sens, unul dintre exemple fiind Noaptea Cercetătorilor Europeni.
2. Școli de vară și programe care să stimuleze interesul copiilor pentru științe și tehnologie. Universitățile, institutele de cercetare, dar și organizațiile neguvernamentale organizează periodic astfel de evenimente și programe de inițiere în știință non-formale, interactive și interdisciplinare., Școlile și liceele, cu sprijin din partea universităților, societății civile (de ex. Fondul Științescu), autorităților (centrele județene de excelență, CJRAE) sau sponsorilor pot implica elevii în astfel de activități pe durata vacanțelor, dar și complementar, de-a lungul anului școlar
3. Laboratoare mobile pentru experimente în mediul rural. Dacă în mediul urban resursele educaționale sunt, totuși, accesibile, în mediul rural și mic urban accesul în laboratoare este redus spre inexistent. De aceea, crearea unor laboratoare mobile și finanțarea predictibilă a personalului aferent, care să poată merge în biblioteci, instituții sau spații publice din comunitățile mici contribuie semnificativ la atragerea elevilor spre știință și descoperirea de către aceștia a părții aplicative a disciplinelor.
4. Science Family Day – evenimente în universități și institute de cercetare, cu scopul de a arăta familiei că o carieră în cercetare este o oportunitate. Pentru că, de foarte multe ori, imaginea defectuoasă a disciplinelor STEAM vine din mediul familial.
5. Reamenajarea bibliotecilor ca HUB-uri educaționale. Cartea singură a ajuns a nu fi suficientă pentru a comunica știința către tânăra generație, iar comunicarea prin mediul digital reprezintă nu numai o oportunitate, ci și o necesitate în secolul XXI. Astfel, bibliotecile pot deveni gazde ale unor evenimente de promovare a educației STEAM, a unor ateliere practice cu o anumită repetabilitate sau a unor proiecții de film cu conținut științific.
6. Valorificarea profesorilor pensionari ca resursă educațională. Pe fondul scăderii dramatice a numărului de tineri care aleg cariera didactică, resimțită semnificativ în disciplinele STEAM, instituțiile de învățământ aleg să meargă pe mâna cadrelor didactice pensionate. Aceștia pot fi implicați și în alte evenimente de promovare a științei și ateliere practice.

Recomandări

1. . Trebuie să devină activitate obligatorie în proiectele de cercetare, la fel și eligibilitatea cheltuielilor pe care aceste activități le implică. Atunci când echipa de cercetare nu include comunicatori de știință, trebuie să fie posibilă integrarea (fie și ca subcontractant) a unei persoane care să faciliteze informația către presă și publicul larg. Grup țintă: autorități în domeniul cercetării și inovării.
2. . Nevoia de finanțare trebuie ameliorată prin intermediul unor programe de finanțare dedicate popularizării științei. Grup țintă: autorități în domeniul cercetării și inovării.
3. . În foarte multe situații, companiile au interesul să susțină formarea viitoarei forțe de muncă și sunt dispuse să susțină, chiar financiar, acest proces. Grup țintă: Autorități în domeniul educației, manageri educaționali.
4. . Pe de-o parte, cursuri pentru jurnaliști și studenți la comunicare privind jurnalismul științific. Științele exacte și științele naturii sunt, de foarte multe ori, greu de înțeles de un jurnalist, mai ales dacă nu are la bază o formație tehnică. Pe de altă parte, cursuri de  comunicare a științei pentru oamenii de știință, care să includă public speaking, relația cu presa etc. Grup țintă: Autorități în domeniul educației, manageri educaționali.
5. . Mai ales în sistemul preuniversitar, la nivel secundar, când acoperirea normei didactice dintr-o singură disciplină poate fi dificilă (mai ales în mediul rural), dubla specializare poate rezolva această problemă. În plus, domeniile ar trebui lăsate la alegerea candidaților (nu obligatoriu cele tradiționale: Matematică – Fizică, Chimie – Fizică etc.). Grup țintă: Autorități în domeniul educației, manageri educaționali.

Nu în ultimul rând, workshop-ul reprezintă un prim pas în crearea unei rețele a comunicatorilor de știință, care să vină în sprijinul autorităților pentru identificarea unor măsuri remediale, precum și a cercetătorilor ce au nevoie de susținere în proiectele de cercetare. Grupul creat plănuiește să se întâlnească periodic (fizic, dacă va fi posibil, sau online) și să asigure constituirea și guvernanța unei rețele a cercetătorilor și comunicatorilor de știință. Mai mult, rețeaua va încerca să stabilească legături de colaborare cu rețele globale similare și să publice rapoarte anuale asupra situației la zi din România și să formuleze recomandări de îmbunătățire a acesteia.

Lista completă a prezentărilor, precum și lista participanților la workshop este disponibilă aici.