România găzduiește una dintre cele mai mari populații de carnivore mari din Europa, însă fauna sălbatică a țării se confruntă cu o amenințare persistentă: braconajul. Până de curând nu exista nicio bază de date centralizată care să documenteze sistematic amploarea acestui fenomen. Cercetătorii Andra Claudia Neagu, Steluța Manolache și Laurențiu Rozylowicz de la Universitatea din București, Centrul de Cercetare a Mediului și Efectuare a Studiilor de Impact au acoperit această lacună prin primul studiu amplu dedicat braconajului la nivel național, folosind ca sursă datele din presa scrisă.

Metodologie: presa ca oglindă a unui fenomen nedocumentat

Studiul acoperă perioada 2007–2024, interval ales în concordanță cu aderarea României la Uniunea Europeană și cu intrarea în vigoare a legislației europene privind protecția speciilor și habitatelor. Din 7.558 identificate în 58 de publicații locale  (cel puțin una din fiecare județ) și opt publicații naționale, cercetătorii au reținut 1.105 articole relevante. Pentru fiecare eveniment raportat au fost înregistrate: localizarea geografică, speciile implicate, tipul evenimentului, metodele utilizate de braconieri, motivațiile identificate și soluțiile juridice aplicate. Datele au fost analizate prin metode statistice, inclusiv Analiza de Corespondențe, și vizualizate cartografic cu ArcGIS Pro.

Ce specii sunt mai frecvent braconate?

Ungulatele, apărând în 41,7% dintre articolele analizate – în special căpriorul (Capreolus capreolus) și mistrețul (Sus scrofa) – domină tabloul, apărând în peste două din cinci articole analizate. principalele motivații sunt carnea și trofeele de vânătoare.

Braconajul piscicol – reprezentat de pești și alte specii acvatice reprezintă al doilea grup ca frecvență (33,8% dintre articole) este concentrat cu precădere în județul Tulcea, în zona Deltei Dunării. Printre speciile acvatice frecvent menționate se numără carasul (Carassius gibelio) și sturionii – aceștia din urmă strict protejați prin convenții internaționale (CITES, Convenția de la Berna), dar supuși în continuare unui braconaj intens alimentat de cererea ridicată pentru carne și icre pe piața neagră.

Carnivorele mari – ursul brun (Ursus arctos), lupul cenușiu (Canis lupus) și râsul eurasiatic (Lynx lynx) sunt frecvent capturate cu capcane ilegale amplasate în apropierea satelor, în special în regiunile Carpaților centrali și estici, reflectând un nivel scăzut de toleranță din partea comunităților locale, față de prădarea animalelor domestice.

Unde și cum se braconează?

Analiza spațială identifică județele Tulcea, Bacău și Hunedoara ca principale zone de concentrare a evenimentelor de braconaj. Distribuția nu este uniformă: fiecare regiune are un profil propriu, determinat de habitatele disponibile și de presiunile socio-economice locale.

Metodele utilizate, în ordinea frecvenței:

• Împușcare 44,98%
• Pescuit ilegal 33,76%
• Capcane neautorizate 9,41%.

Din perspectiva motivațiilor, acolo unde au putut fi identificate, comercializarea cărnii și a produselor de origine animală reprezintă principalul motor al braconajului. În cazul carnivorelor mari, predomină motivațiile legate de conflict și intoleranță față de aceste specii.

Limitele studiului și relevanța sa

Autorii menționează că o analiză bazată exclusiv pe date media poate fi afectată  de subraportare sau suprareportare în funcție de interesul jurnalistic al momentului. Unele evenimente trec neobservate; altele sunt amplificate. Cu toate acestea, în absența unei baze de date oficiale, presa rămâne cea mai accesibilă sursă de informații pentru cartografierea fenomenului.

Ce propun cercetătorii?

Pe baza concluziilor sale, studiul propune o serie de măsuri concrete:

• Supravegherea mai eficientă a ariilor protejate prin intensificarea patrulelor și adoptarea unor instrumente de monitorizare bazate pe inteligență artificială.
• Implicarea comunităților locale în programe de ecoturism și gestionare durabilă a resurselor naturale, pentru a reduce presiunile economice care alimentează braconajul
• O abordare socio-economică a cauzelor profunde: combaterea eficientă a braconajului nu se poate reduce la aplicarea legii atât timp cât rămân nerezolvate presiunile economice și sociale care îi împing pe oameni să recurgă la activități ilegale.

Material realizat în cadrul proiectului PNRR I 10 SciResCareer – Centru regional de Orientare și Consiliere în Cariera de Cercetător – București-Ilfov – de la educație preuniversitară la cercetare avansată.

Cercetarea originală a fost realizată într-un proiect finanțat de Ministerul Educației și Cercetării din România, CNCS-UEFISCDI, numărul de proiect PN-IV-P1-PCE-2023-1119 (Harmonia), în cadrul PNCDI IV.