Certificarea voluntară

Lunca Siretului

Vorbeam într-un articol precedent despre problema speciilor invazive în situl Natura 2000 Lunca Siretului Inferior, în special despre salcâmul pitic (Amorpha fructicosa) și cenușer (Ailanthus altissima), dar și de eforturile pe care administratorul acestei arii protejate, Asociația pentru Conservarea Diversității Biologice (ACDB), le depune pentru a împiedica dezvoltarea necontrolată a acestor două specii de arbori. De această dată, vorbim despre modalități prin care comunitatea locală poate contribui la limitarea efectelor speciilor invazive asupra biodiversității.

Conservarea diversității biologice presupune de foarte multe ori implementarea unor măsuri ce pot veni în contradicție cu interesele economice pe termen scurt ale comunităților locale. De aceea, este imperios necesar ca măsurile de conservare să fie dublate de acțiuni de creștere a conștientizării populației din ariile protejate cu privire la importanța măsurilor luate și impactul lor asupra comunităților umane. De asemenea, eficiența conservării crește atunci când aplicarea legii este dublată de inițiative voluntare ale comunității și colaborării între factorii decizionali implicați.

Proiectul Management participativ pentru eliminarea speciilor invazive din aria protejată Lunca Siretului Inferior este finanțat prin granturile SEE 2009 – 2014, în cadrul Fondului ONG în România. Pentru informații oficiale despre granturile SEE și norvegiene accesați www.eeagrants.org. Pentru mai multe informații despre Fondul ONG în România accesați www.fondong.fdsc.ro.

Codul voluntar de conduită

Codul de conduită este un instrument voluntar ce poate fi implementat de oricine se arată interesat și care nu înlocuiește cadrul legal național și european, ci vine în completarea lui, mai ales că problema speciilor invazive nu este, de cele mai multe ori, una locală. Comisarul european pentru mediu spunea într-o declarație că speciile invazive sunt o amenințare serioasă la adresa biodiversității, iar țările învecinate trebuie să ofere un răspuns concertat.

Speciile invazive reprezintă o ameninţare majoră la adresa biodiversităţii. Având în vedere rapiditatea aclimatizării și răspândirii acestora, măsurile adoptate de un stat membru pot să nu aibă nici un efect dacă ţările învecinate nu acţionează sau nu răspund în mod concertat. Consecinţele de natură ecologică, economică și socială ale răspândirii speciilor invazive pentru ţările UE sunt serioase și necesită un răspuns armonizat. Stavros Dimas, comisar UE pentru Mediu.

Problema speciilor invazive presupune o abordare în trei etape:

  • Prevenirea – este cea mai ieftină și cea mai eficientă abordare și presupune controale mai stricte la frontiere și un schimb de informații la nivel regional, național și internațional,
  • Eradicarea – reprezintă cea mai eficientă măsură, din momentul aclimatizării speciilor. Pentru a acoperi suprafețe vaste, astfel de acțiuni necesită coordonare și finanțare la nivel central,
  • Izolarea și controlul pe termen lung – pentru a stopa răspândirea în continuare a speciilor invazive, în cazul în care eradicarea nu este posibilă.

ailanthus1Codul voluntar de conduită conține o serie de recomandări, bune practici și acțiuni privind abordarea problemelor cauzate de speciile invazive Ailanthus altissima și Amorpha fruticosa în situl Natura 2000 Lunca Siretului Inferior. Printre problemele generate se numără amenințările la adresa speciilor native, distrugerea proprietăților și clădirilor, riscul crescut de inundații și eroziune a solurilor determinat de Ailanthus altissima prin eliminarea vegetației stabilizatoare de maluri, distrugerea pădurilor și a culturilor agricole, costuri ridicate pentru eradicarea speciilor invazive străine deja stabilite și chiar impactul asupra sănătății umane (alergii induse de polen, febra fânului, rinită alergică sau dermatite etc.).

Codul este însă relevant și pentru alte zone ce se confruntă cu invazia provocată de cele două specii, cea mai mare parte din recomandările cuprinse în document putând fi aplicate (eventual cu mici ajustări) pentru orice arie naturală protejată. Succesul codului depinde semnificativ de adoptarea lui de cât mai mulți factori interesați.

Certificarea voluntară „Proprietate fără arbori invazivi”

Proprietățile din aria protejată Lunca Siretului Inferior care implementează recomandările codul voluntar de conduită privind eliminarea arborilor invazivi Amorpha fruticosa şi Ailanthus altissima din arealul sitului Natura 2000 Lunca Siretului Inferior pot obține certificarea voluntară „Proprietate fără arbori invazivi”. Aceasta este acordată de custodele ariei protejate ACDB (Asociația pentru Conservarea Diversității Biologice), în parteneriat cu autoritățile de mediu.

Pentru obţinerea certificării, proprietarii vor colabora cu administratorul ariei protejate, care îi va consilia în identificarea arborilor invazivi de pe proprietate, planificarea măsurilor de eradicare, eradicarea propriu-zisă și elaborarea măsurilor de sustenabilitate a eradicării.

Pentru ca proprietarii să adere la codul voluntar de conduită, este foarte important ca ei să identifice efectele pe termen lung ale măsurilor presupuse de acest document. Acestea se referă la mai multe aspecte, printre care beneficiile economice derivate din certificare (îmbunătățirea producției, cucerirea unor noi nișe de piață, garanții asupra unor produse etc.), reducerea riscurilor generate de prezența speciilor invazive, implicare mai pregnantă în viața comunității (contribuții la promovarea zonei, parteneriat durabil cu administratorul ariei protejate) etc.

Conținutul integral al codului voluntar de conduită, precum și etapele pe care un proprietar trebuie să le urmeze în vederea obținerii certificării sunt disponibile aici.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *